Poate ți-e frică de avion, de înec, de terorism sau de microbi, … dar scapi din vedere pe cel mai mare ucigaș de pe planetă: infarctul miocardic care omoară cei mai mulți oameni!
Dacă ai simțit vreodată o durere în piept te-ai întrebat probabil dacă nu cumva o fi de la inimă.
O durere în spatele sternului, cu caracter de apăsare, presiune, strângere ca de gheară pe care o poți arăta cu toată mâna deschisă, care este continuă și durează măcar 20 de minute e foarte probabil să fie de cauză cardiacă: angină pectorală sau infarct miocardic. Durerea mai poate iradia în mâna stângă, în special în ultimele două degete, în gât, în mandibula, în spate sau în abdomen, este prelungită și nu se modifică dacă schimbi poziția sau respiri adânc.
Dacă durerea este într-un punct, se accentuează la apăsare și apare sau dispare în funcție de poziție, nu este de la inimă.
Durerea de origine cardiacă mai poate fi însoțită de transpirații, grețuri sau dificultate în respirație.
Pentru femei sau vârstnici principalele simptome de infarct pot fi slăbiciunea intensă și oboseala instalate brusc, fără durere prea mare. De asemenea, nici diabeticii nu prea simt durerea din cauza faptului că au nervii afectați.
Oamenii de azi îmbătrânesc mai devreme, iar bolile lor întineresc – adică apar la vârste din ce în ce mai fragede.
Presupun că nici ție nu-ți place să stai prin spitale și nici să-i inviți acasă pe băieții de la ambulanță. NU de alta, dar ei sunt grăbiți, intră cu bocancii încălțați, îți fac deranj și îți murdăresc covoarele. Dacă vrei să nu se întâmple asta citește în continuare pentru a afla că infarctul miocardic poate fi prevenit în totalitate și că poți să-ți iei sănătatea în propriile mâini, să acționezi preventiv și să ai un stil de viață sănătos.
Sunt Cezar, medic cardiolog și anii de ucenicie mi i-am petrecut în institutele de boli cardiovasculare din Timișoara și Iași în departamentele de primiri urgențe, ambulator, terapie intensivă și cardiologie intervențională.
Am văzut disperarea în ochii pacienților cu infarct miocardic, atunci când glonțul le-a șuierat pe la ureche, când simțeau că viața li se scurge printre degete și asta mai ales la cei tineri cu familii și copii mici acasă. Din păcate, în ultimii ani, infarctul miocardic și stopul cardiac a început să afecteze din ce în ce mai mulți oameni tineri de 40 sau chiar 30 de ani.
Mi-am dat seama că este mare nevoie de acțiuni preventive și de aceea am decis să mă implic în acest proiect educațional. Îți voi spune în continuare ce este angina pectorală, infarctul miocardic, de ce apare el, ce este ateroscleroza, ce este coronarografia, stentul sau operația de bypass, cum să acționezi în caz de urgență, care sunt factorii de risc și ce trebuie să faci pentru a preveni un astfel de eveniment ce uneori poate fi fatal.
Dacă-ți place și consideri util ceea ce vezi, te rog să sprijini acest proiect educațional cu un like, abonează-te la canalul meu pentru a fi la curent cu următoarele video-uri, trimite link-ul mai departe și prietenilor tăi pentru a-i ajuta și pe ei să afle aceste informații care ar putea la un moment dat să le salveze viața.
ATEROSCLEROZA
Când s-a zgâriat tigaia de teflon, mâncarea se prinde de ea și se arde.
Arterele au pe interior un înveliș protector format dintr-un singur strat de celule: acesta se numește endoteliu. (precum e și stratul de teflon de pe tigaie).
Factorii nocivi cum ar fi fumatul, poluarea, alergenii, toxinele produse de microbi, proteinele și lipidele modificate sau glucoza în exces – atacă acest strat de celule, îl zgârie ca să zic așa, iar sistemul imunitar vine să-l repare și apar astfel niște cicatrici pline de grăsime și celule imunitare care se numesc plăci de aterom – cam cum e mâncarea prinsă de tigaia zgâriată.
Aceste plăci de aterom devin din ce în ce mai mari și în timp îngustează vasul de sânge.
Mușchiul inimiii se numește miocard, iar arterele care-l aprovizionează cu sânge se numesc coronare – pentru că-l înconjoară ca o coroană. Ele au un traiect sinuos, plin de curburi, iar fluxul de sânge nu este laminar, ci turbulent și produce mai multă agresiune fizică asupra pereților decât în cazul altor artere cu traiect rectiliniu. De aceea, coronarele sunt mai predispuse la ateroscleroză – adică formarea plăcilor de aterom.
O scurtă paranteză: traiect la fel de sinuos ca și coronarele inimii mai au și arterele cerebrale și ale organului genital masculin. Apariția disfuncției erectile la un bărbat cu factori de risc poate fi un semn care anunță cu 3 ani mai devreme un posibil infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Deci dacă apare această problemă lasă rușinea deoparte și mergi la medic să-ți faci o evaluare cardiovasculară!
ANGINA PECTORALĂ
Să revenim acum la inimă: când se îngustează o arteră coronară (sau mai multe) fluxul de sânge care irigă o anumită porțiune din mușchiul cardiac scade. În stare de repaus sângele este oarecum suficient pentru activitatea inimii, dar la efort când frecvența cardiacă crește și este nevoie de un aport mai mare de sânge, acesta nu poate fi asigurat din cauza diametrului îngustat și apare astfel durerea mușchiului inimii care se numește angină pectorală de efort.
Cu timpul, cu cât artera se îngustează și mai mult – durerea poate apărea la eforturi din ce în ce mai mici sau chiar și în repaus.
Atenție, pentru inimă efort nu înseamnă doar activitate fizică, ci și stres psiho-emoțional.
INFARCTUL MIOCARDIC
În anumite situații, placa de aterom se rupe, sângerează în interiorul vasului și se formează un cheag care blochează total, brusc fluxul sanguin în porțiunea de miocard deservită și atunci se declanșează infarctul miocardic acut. Dacă nu se intervine repede și fluxul de sânge nu este restabilit – mușchiul moare și inima își pierde din putere.
Dacă vasul afectat este mai mic – infarctul este mic și uneori poate trece chiar neobservat fără simptome importante.
În schimb, dacă blocajul are loc într-un ram mai de la origine – porțiunea afectată este mare și scade foarte mult eficiența pompei cardiace – astfel scade debitul de sânge în tot organismul.
În unele cazuri, când este afectat și circuitul electric al inimii apar aritmii, tulburări de ritm (adică mușchiul inimii nu se mai contracta ritmic sau chiar se poate opri de tot) și în acest caz se produce stopul cardiorespirator și moartea subită.
CUM SĂ ACȚIONEZI ÎN ASTFEL DE SITUAȚII?
Când apare durerea cu caracterele descrise mai sus trebuie sunat imediat la 112. Infarctul nu trece de la sine!
Între timp pacientul e bine să ia o ASPIRINĂ pe care s-o mestece între dinți 150-300 mg care va ajuta la subțierea sângelui.
Dacă tensiunea este mare sau normală se poate administra NITROGLICERINĂ sub limbă – care va ajuta la dilatarea vaselor de sânge. Dacă tensiunea este mică nu se recomandă NTG.
Dacă pacientul și-a pierdut cunoștința, cei din preajmă trebuie să înceapă manevrele de resuscitare: în special masajul cardiac. Chiar dacă nu știi să-l faci corect, tot e mai bine decât să nu faci nimic. În astfel de momente creierul este cel care suferă cel mai mult, iar când faci masaj cardiac, împingi sângele către creier și menții cât de cât un nivel de oxigen.
Bineînțeles că ideal ar fi ca toata lumea să cunoască manevrele de prim ajutor. Am pus link-uri despre asta mai jos în descriere. Dar ce vreau să reții este că în aceste situații mai bine este să intervii decât să te uiți. Dacă sunt 2 sau mai multe persoane de față, acestea ar trebui să facă cu rândul până când sosește echipa de intervenție.
DIAGNOSTICUL
Pentru stabilirea diagnosticului de infarct se efectuează mai multe investigații printre care electrocardiograma și analizele de sânge.
Inima are un curent electric care pornește de la un generator propriu și se răspândește printr-un circuit în tot mușchiul inimii – producând contracția) și apoi mai departe trece prin celelalte țesuturi ajungând până la piele. La piele putem capta și amplifica acest curent electric cu ajutorul unor electrozi – iar semnalul este citit sub forma de electrocardiogramă.
Când mușchiul inimii este afectat într-o anumită porțiune – curentul electric nu mai trece prin acea porțiune și asta se vede pe electrocardiogramă.
De asemenea, când o parte din mușchi moare, se necrozează și în sange se scurg niște molecule (cum ar fi troponina) care se văd crescute la analize.
INTERVENȚIA DE URGENȚĂ
Dacă simptomele, semnele clinice, electrocardiograma și analizele de sânge indică diagnosticul de infarct acut, pacientul este direcționat către laboratorul de cardiologie intervențională.
O scurtă paranteză: acut înseamnă că s-a produs recent și se deosebește de cuvântul cronic – care înseamnă vechi.
CORONAROGRAFIA
În laboratorul de cardiologie intervențională, se face o anestezie locală, apoi o puncție cu un ac gros în zona inghinală sau la nivelul antebrațului și se înțeapă artera femurală, respectiv radială. Prin ac se introduce un tub subțire (numit cateter) care este împins prin interiorul arterei în sens invers curgerii sângelui până la nivelul arterelor coronare ale inimii.
Toată această procedură se face sub radioscopie (adică mai multe radiografii în timp real).
Când se ajunge la nivelul arterelor coronare se efectuează coronarografia: adică se injectează o substanță de contrast cu ajutorul căreia medicul intervenționist vede pe ecran artera coronară, cum arată ea pe interior și locul îngustării.
INTERVENȚIA MINIM INVAZIVĂ
Apoi, prin interiorul tubului se introduce un fir metalic de ghidaj și mai multe instrumente de lucru: un aspirator care aspiră cheagul, apoi un balonaș care atunci când ajunge la locul stenozei se umflă și lărgește vasul, iar apoi se poate plasa un stent (adică un grilaj metalic, o schelă de ranforsare) care să mențină artera deschisă.
INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ DE BYPASS
Dacă arterele sunt mult mai grav afectate și nu se mai pot deschide prin această metodă minim invazivă, pacientul este redirecționat către sala de chirurgie unde se va efectua operația de bypass. Aceasta este o intervenție chirurgicală deschisă prin care se folosește o bucată dintr-o venă sau artera din altă parte a corpului pentru a devia circulația sângelui, exact cum redirecționează poliția rutieră circulația pe un drum lateral atunci când se produce un blocaj în trafic.
Dacă se efectuează în timp util, aceste proceduri restabilesc circulația sângelui în mușchiul cardiac refăcând funcția inimii total sau măcar parțial, iar ulterior sunt necesare medicamente și strategii pentru prevenirea unui nou infarct.
Dacă nu vrei să treci și tu prin așa ceva, sau ai avut deja un infarct și nu vrei să mai ai unul, află că marea majoritatea factorilor de risc cum ar fi: sedentarismul, fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea, LDL-colesterolul, problemele dentare și digestive care produc inflamație în corp, pot fi corectați prin schimbarea stilului de viață, iar infarctul poate fi prevenit aproape în totalitate. Dacă vrei să afli mai multe detalii despre toți acești factori și ce metode preventive să pui în aplicare urmărește în continuare blogul meu.
Sunt Cezar, cardiologul care te ajută să-ți iei sănătatea în propriile mâini și dacă ți-a plăcut acest material, dacă îl consideri util și ai aflat lucruri noi, nu uita să dai share, like și subscribe pentru ca aceste informații să ajungă la cât mai mulți oameni, pentru ca le pot salva viața.
Iar dacă vrei și tu sa realizezi astfel de materiale din orice domeniu, apelează cu încredere la Koolgraphy – expertul în editare video.
Îți mulțumesc că încurajezi astfel, acest proiect educațional!
