Dacă prostia ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri, însă din fericire creierul nu doare.

Cele care produc durerile de cap sunt vasele de sânge, mușchii și nervii capului și gâtului și nu există persoană care să nu sufere măcar din când în când de câte o durere de cap.

Vasele de sânge cerebrale sunt înconjurate de o rețea de fibre nervoase foarte sensibile la modificările chimice, de calibru sau de presiune.

Cefaleea sau durerea de cap poate fi resimțită ca o durere ascuțită, o jenă sau o durere pulsatilă localizată pe una sau pe ambele părți ale capului, izolată într-o anumită zonă sau poate porni dintr-un punct, afectând apoi tot capul. Se poate dezvolta treptat sau brusc și poate dura de la mai puțin de o oră până la câteva zile.

Deși rar, durerea de cap poate semnaliza o afecțiune serioasă. Atunci când te confrunți cu cea mai puternică durere de cap din viața ta, apărută brusc, însoțită de confuzie, tulburări vedere, de înțelegere, de vorbire, convulsii, febră mare, amorțeli, slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului, greață sau vărsături, sună imediat la 112 pentru că poate fi ceva grav: un accident vascular cerebral, o tumoră, un anevrism sau un cheag de sânge.

Sunt Cezar, un cardiolog nonconformist, pasionat de nutriție, sport și psihologie și te ajut să-ți iei sănătatea în propriile mâini, iar în acest video îți voi prezenta cauzele cele mai frecvente ale durerilor de cap, care de cele mai multe ori sunt minore, dar îți strică programul și buna dispoziție, și cum să acționezi în fiecare situație pentru a remedia problema, dar ține cont că aceste sfaturi au un caracter informativ general și nu trebuie să înlocuiască un consult medical personalizat.

1. Deshidratarea

Deshidratarea este cea mai frecventă cauza a durerilor de cap și poate apărea atunci când corpul pierde o cantitate mare de lichide în stările febrile, diaree, vărsături sau în urma transpirațiilor abundente cauzate de temperatura ridicată sau exercițiile fizice intense. În acest caz, durerile se manifestă în zona frunții, cefei sau în zonele laterale, poate ajunge la o intensitate destul de mare și mai pot fi însoțite de senzație extremă de sete, lipsa urinării sau urină de culoare foarte închisă, confuzie, amețeală, oboseală, pierderea elasticității pielii, scăderea tensiunii arteriale sau creșterea pulsului. De cele mai multe ori cantitatea de lichid pierdută poate fi ușor echilibrată prin consumul de lichide sau de alimente bogate în apă.

2. Stresul

Când un organism se simte amenințat se activează în special musculatura flexoare care trimite corpul în poziția de siguranță: strânsă, ghemuită exact ca în burtica mamei acolo unde se simțea cel mai protejat.

La animale stresul este frecvent, dar de scurtă durată și după ce pericolul a trecut musculatura se relaxează. Oamenii în schimb, din cauza stresului continuu, rămân cu mușchii încordați perioade îndelungate de timp, fasciile și tendoanele se scurtează și creează anumite forțe care acționează asupra nervilor capului și gâtului cauzând durere.

Stresul face parte din viața noastră a tuturor și soluția nu este să ne retragem în vârf de munte, ci mai bine ar fi să introducem în viața noastră zilnic câteva activități relaxante: Fă o plimbare, o alergare ușoară, câteva exerciții aerobice după care fă și niște exerciții de stretching pentru a-ți întinde musculatura. O saună, o baie fierbinte sau un masaj te vor ajuta de asemenea să te relaxezi și să eliberezi tensiunile acumulate.

3. Fluctuațiile hormonale

Estrogenii și progesteronul sunt hormonii feminini care au rolul de a pregăti corpul pentru modificările fiziologice din sarcina și influențează unele substanțe chimice din creier care cresc pragul dureros, făcându-le astfel pe femei în mod natural mai rezistente la durere decât bărbații.

Femeile care au progesteronul si estrogenii scăzuți, au praguri dureroase joase și se confruntă adeseori cu migrene mai ales în timpul menstruației sau chiar și la ovulație când acești hormoni sunt la nivelul cel mai de jos, dar atunci când rămân însărcinate și hormonii cresc, migrenele dispar.

Sunt numeroase cauze ale scăderii hormonilor feminini cum ar fi anxietatea, stresul, deficitul de vitamina D, alimentația dezechilibrată, consumul excesiv de zahăr, rezistența la insulină și bineînțeles o activitate intimă scăzută.

Dacă te confrunți și tu cu astfel de probleme, fă-ți analizele hormonale, nivelul de vitamine, schimbă-ți stilul de viață, mănâncă mai sănătos, renunță la zahăr, fă post negru intermitent pentru a corecta rezistența la insulină, fă sport regulat, relaxează-te prin tehnici de meditație sau yoga și încearcă să ai o activitate intimă regulată ce te poate ajută la reglarea hormonilor și eliminarea migrenelor.

4. Hipertensiunea arterială

Presiunea sângelui în corp nu este constantă și crește sau scade în funcție de diverși factori: spre exemplu, când un organism este amenințat sau stresat se activează sistemul luptă sau fugi și presiunea arterială crește pentru că sângele să fie trimis cu putere către mușchii ce-l ajută să scape din acel pericol. Dacă mușchii își pot modifica volumul în funcție de situație, creierul în schimb, fiind un organ sensibil protejat de cutia craniană dură, inextensibilă, nu permite variații prea mari ale presiunii intracraniene. De aceea, debitul de sânge la nivelul creierului este reglat fin prin dilatarea sau constricția arterelor cerebrale în funcție de nevoi.

În cazul persoanelor ce suferă de hipertensiune arterială ce se dezvoltă treptat în timp, vasele cerebrale capătă o anumită rezistență, iar creierul este într-o oarecare măsură protejat și nu apar simptome decât atunci când presiunea variază brusc. Din acest motiv, unele persoane nu au cefalee chiar dacă au tensiunea mare, spre exemplu 180 mm Hg, iar alte persoane au dureri de cap chiar și la o tensiune de 150 mmHg.

Cefaleea cauzată de hipertensiunea arterială apare în special în zona cefei, are caracter pulsatil în ritm cu contracțiile inimii, poate fi însoțită de perturbări ale vederii, amorțeli, furnicături, sângerări nazale, dureri în piept sau dificultăți în respirație și reprezintă o urgență medicală.

5. Cofeina

Cofeina determină constricția vaselor de sânge de la nivel cerebral, iar în timp acestea se adaptează pentru un anumit nivel de cofeină. Întreruperea bruscă a consumului de cafea sau a altor băuturi ce conțin cofeină determină dilatarea vaselor și fluctuații ale fluxului de sânge intracerebral, cauzând astfel durerile de cap. Această situație este temporară și ar fi bine să nu variezi foarte mult de la o zi la alta consumul de cofeină, păstrându-l la un nivel constant, dar redus.

6. Consumul anumitor băuturi alcoolice

Consumul anumitor băuturi alcoolice reprezintă o cauză frecventă a durerilor de cap, dar nu din cauza sulfiților așa cum se crede, ci a altor componente cum ar fi Histamina și Tiramina – două substanțe apărute în urma procesului de fermentare, ce se găsesc în toate vinurile, dar mai ales în cele roșii. Acestea produc dilatarea și inflamarea vaselor de sânge, iar combinația de alcool cu zahăr cauzează o deshidratare foarte puternică. Pentru a preîntâmpina această problemă evită zahărul și consumă cu precădere vinuri seci, iar când nu vrei să fii mahmur a doua zi, bea foarte multă apă și ia câte 500 sau 1000 de miligrame de Vitamina C o dată la 2-3 ore, până la un total de câteva grame în funcție și de gravitatea beției. De asemenea, mai ia și suplimente cu Zinc, Magneziu și complex de vitamine B care protejează creierul și sistemul nervos.

7. Alimente care conțin Tiramina

Anumite alimente cum ar fi brânza învechită conțin o cantitate mare de Tiramina, iar carnea procesată, afumată, cârnații, conservele, salamul, șunca pot determina dureri de cap din cauza nitriților, nitraților sau glutamatului monosodic. Dacă suspicionezi că aceasta ar fi cauza migrenelor încearcă să ţii un jurnal alimentar pentru câteva zile și să elimini alimentele incriminate.

8. Foamea

Foamea poate cauza dureri de cap în contextul scăderii glicemiei mai ales la cei care au rezistență la insulină și nu pot folosi ca și combustibil grăsimile de rezervă. Dacă ai aflat de beneficiile postului intermitent și vrei să-l pui în practică, dar te supăra durerile de cap, află că această situație se va rezolva treptat, pe măsură ce corpul tău va învăța să folosească grăsimile ca și sursă alternativă de energie. Perioada de adaptare poate dura până la câteva săptămâni, iar în acest timp îți recomand să iei câte o linguriță de ulei de cocos, extract MCT, trigliceride cu lanț mediu care te vor ajuta să treci mai ușor peste această perioadă. De asemenea, poți să bei multe lichide și să iei și o linguriță de sare dacă observi că urina se diluează prea tare și te simți lipsit de vlagă.

9. Durerile cauzate de infecția sau inflamația sinusurilor

Durerile cauzate de infecția sau inflamația sinusurilor sunt însoțite de senzația de presiune la nivelul frunții și obrajilor și se intensifică la mișcările bruște ale capului. Sinusurile sunt un sistem de cămăruțe ce comunică unele cu altele prin niște orificii foarte mici, iar în contextul răcelilor sau alergiilor apare edemul (adică îngroșarea) mucoasei și creșterea secrețiilor ce blochează aceste orificii.

În acest caz îți recomand să consumi miere, hrean sau ghimbir și să te hidratezi foarte bine cu ceaiuri de cimbru, ienupăr, muguri de pin, coada șoricelului, mușetel, salvie, echinaceea care au efecte antimicrobiene și antiinflamatoare, fiind foarte eficiente în tratamentul natural al sinuzitei.

Evită consumul de alcool și cafea, deoarece ambele deshidratează organismul și aplică comprese calde pe față, în jurul nasului și a ochilor pentru a diminua durerea.

Dacă ai frecvent probleme cu sinusurile e foarte probabil să ai o deviație importantă a septului nazal, iar în acest caz ar fi bine să ceri ajutorul unui specialist ORL și să iei în considerare operația de corectare a deviației de sept. Dacă nu rezolvi această problemă, în timp apare scăderea oxigenării, creșterea numărului de globule roșii și a vâscozității sângelui, iar ulterior hipertensiune arterială și chiar fibrilație atrială sau alte tulburări de ritm cardiac.

10. Atunci când privești pentru mult timp obiecte aflate la o mică distanță de ochi, cum ar fi cartea, telefonul sau ecranul computerului, mușchii care controlează focalizarea imaginii se află în permanentă tensiune și asta poate cauza dureri de cap. Soluția este să iei din când în când câte o pauză și să-ți odihnești ochii privind în depărtare la obiecte aflate la o distanță mai mare de 6 metri, caz în care acești mușchi se relaxează. Dacă durerea persistă atunci când încerci să focalizezi ar fi bine să soliciti ajutorul unui optometrist pentru a-ți corecta eventualele probleme de vedere.

Mai există o mulțime de alte situații ce pot cauza dureri de cap cum ar fi lipsa somnului, consumul excesiv de analgezice, postura greșită ce determină tensiuni musculare, afecțiunile ficatului sau vezicii biliare care determină dureri în jumătatea dreaptă a capului. Chiar și prinderea sau împletirea părului prea strâns pot cauza durere.

Oricare ar fi motivul, încearcă să identifici și să tratezi mai întâi cauza și nu abuza de medicamentele care maschează durerea, fără să rezolvi problema de fond.