De ce te îngrași la loc după o cură de slăbire?
Ai încercat să ții tot felul de diete, iar pe termen scurt chiar ai slăbit, dar apoi te-ai îngrășat la loc? Nutriționistul și antrenorul au dat vina pe tine, spunându-ți să nu mai fii așa de leneș și că trebuie să te motivezi mai mult?
Cam 90% din cei care reușesc să slăbească într-un interval scurt își recapătă în timp kilogramele pierdute și chiar mai pun și câteva în plus. Toate aceste încercări disperate și repetate de a slăbi susțin o industrie globală de miliarde de dolari pe seama suferinței și frustrărilor individuale. Printre cei care se chinuie să slăbească se află și mulți doctori sau nutriționiști care își modifică în photoshop pozele sau se fotografiază în poziții avantajoase ca să pară mai slabi atunci când le dau online sfaturi altora.
Oare lenea și lipsa de motivatie este cauza sau alta să fie explicația?
Citește articolul nostru și vei afla:
de ce dietele sunt o păcăleală și nu funcționează decât pe termen scurt, de ce nu poți și nici nu e nevoie să-ți calculezi caloriile, de ce nutriționiștii care-ți dau sfaturi ca să mănânci mai des îți fac mai mult rău, de ce să renunți la cântarul de bucătărie și la toate aplicațiile care îți cer să completezi gramaje cu tot ce ai mâncat consumându-ți timpul și nervii în zadar, iar la final îți voi spune care este defapt secretul pentru a slăbi și a rămâne sănătos pe termen lung.
Majoritatea dietelor se bazează pe celebra ecuație a caloriilor: respectiv caloriile care intră trebuie să fie mai puține decât cele care ies, adică să mâncăm mai puțin și să ardem mai mult. Logic, nu? Însă această teorie e greșită pentru că nu ține seama că variabilele acestei ecuații se modifică fără voința noastră, așa cum îți vom explica în continuare.
Spre exemplu: caloriile care intră sunt reprezentate de ceea ce avem în farfurie minus ceea ce nu se absoarbe din ceea ce avem în farfurie. Iar ceea ce se absoarbe depinde de mulți factori cum ar fi: combinarea alimentelor, gradul de hidratare, aportul de fibre, microorganismele din intestin, nivelul de stres și astfel performanța sistemului digestiv este diferită de la o zi la alta.
Dar stai așa! Lucrurile devin și mai complicate atunci când ne referim la caloriile care ies: consumul de energie totală este suma energiilor folosite pentru:
metabolismul bazal
activitatea cognitivă
digestie
reglarea temperaturii corpului
activitatea fizică obișnuită
activitatea fizică sportivă
refacerea după activitatea fizică …
și în final energia pentru depunerea rezervelor de grăsime.
Hai să le luăm pe rând:
Metabolismul bazal reprezintă energia consumată pentru funcționarea organismului într-un mediu constant: activitatea cerebrală fără prezența unor factori stresanți, menținerea temperaturii într-un ambient confortabil, activitatea inimii, a plămânilor, a rinichilor în condiții de repaus, producția de enzime și hormoni în afara perioadelor digestive, mineralizarea oaselor și construcția mușchilor, etc. El se poate măsura sau estima aproximativ pentru a ne face o idee generală despre consumul energetic dintr-un anumit moment, dar este foarte variabil.
Activitatea sistemului digestiv: stomac, ficat, pancreas, intestin se calculează separat și se numește efectul termogenic al alimentelor: cu cât mâncăm mai des și consumăm alimente mai greu digerabile cu atât se consumă mai multă energie, de aceea unele diete bazate pe aport crescut de proteine pot ajuta la slăbirea pe termen scurt.
Activitatea cognitivă consumă multe calorii ce nu pot fi calculate. Suntem mai ageri la minte sau mai lenți, avem chef să facem activități mai solicitante sau preferăm să ne relaxăm mintea – în funcție de nivelul energetic. Oricât ne-am impune conștient să gândim și să ne concentrăm, fără energie suficientă nu o vom putea face.
O altă mare parte din calorii se folosesc pentru reglarea temperaturii corpului care răspunde la semnalele din mediul înconjurător: punem pe noi o haină mai groasă sau mai subțire, dăm mai tare ori mai încet căldura din casă sau mașină în funcție de cum ne simțim: ne este frig sau cald și nu de câte grade arată termometrul.
Iar când facem sport și ceasurile deștepte ne spun câte calorii am ars, aceste cifre nu reprezintă decât o estimare vagă a realității, deoarece nu iau în calcul decât frecvența cardiacă, dar în realitate consumul energetic este influențat de mulți alți factori cum ar fi frecvența și volumul respirațiilor, proporția dintre tipurile de efort aerob/anaerob, gradul individual de toleranță la acidoza lactică, iar lista este nesfârșită.
De asemenea, activitatea de zi cu zi implică un consum și mai variabil de energie: fie alegem liftul, fie urcăm scările, fie ținem rucsacul în mâna mai puternică, fie îl punem pe spate, fie mergem mai repede, fie mergem mai lent.
Ți-am dat toate aceste exemple ca să înțelegi că-ți pierzi vremea calculând caloriile pentru că acesta este un demers imposibil.
Acum hai să presupunem că te apuci de o dietă de slăbire și că începi să mănânci mai puține calorii decât erai obișnuit. La început slăbești și ești fericit, dar după un timp oarecare observi că nu mai ai rezultate și intri într-o fază de platou, chiar dacă respecți în continuare regimul. Ești încă motivat și reduci și mai mult aportul caloric sau faci și mai mult sport, dar rezultatele se obțin din ce în ce mai greu. La un moment dat ajungi la capătul răbdărilor, revii la dieta anterioară, pui la loc toate kilogramele pierdute și încă alte câteva drept bonus.
Ce s-a întâmplat defapt?
Ia gândește-te: dacă de mâine veniturile tale ar scădea cu 25%, ai mai continua să cheltui la fel? Ți-ai mai cumpăra la fel de multe lucruri? Poate o perioadă da, până realizezi că dacă continui astfel ajungi falit. La fel și corpul tău, când observă că a scăzut aportul caloric de la să zicem 2000 la 1500 kilocalorii, începe să scadă și consumul energetic tot la 1500 sau poate chiar și un pic mai jos – la 1400 pentru că el vrea să supraviețuiască și să aibă rezerve de grăsimi.
Astfel începi să fii mai obosit, să nu mai ai aceeași putere de concentrare, să-ți fie mai frig, să ai tulburări de somn, țesuturile nu se mai refac la fel de repede și începi să fii deprimat. Corpul tău vrea să ajungă la starea de echilibru anterioară: Tu îi dai mai puține calorii, el consumă și mai puțină energie.
Cine sunt vinovați de toate aceste modificări?
Hormonii tăi!
Insulina, glucagonul, dopamina, serotonina, oxitocina, testosteronul, estrogenul, leptina, grelina, hormonul de creștere, hormonii tiroidieni, colecistochinina, adiponectina, melatonina, adrenalina, noradrenalina, cortizolul… iar în obezitate toți sunt dați peste cap.
Supraponderabilitatea este un dezechilibru hormonal. Nu caloric!
Decidem în mod conștient să mâncăm ca răspuns la semnalele de foame și încetăm tot conștient să mâncăm când organismul trimite semnale de sațietate. Atât foamea, cât și sațietatea sunt coordonate de acești hormoni.
De exemplu, nu ai mai mâncat de ceva timp și ajunge la tine un miros de grătar – imediat salivezi și ți se face foame, dacă ești la dietă și ai destulă voință poți ignora acest semnal pentru o perioadă. Dar dacă în schimb tu tocmai ai terminat o masă copioasă, același miros îți poate da o senzație de lehamite. Mirosul este la fel, dar hormonii tăi nu.
Să luăm un alt exemplu: un concurs de mâncat burgeri – cu toate că hormonii sațietății îți spun să te oprești din mâncat, conștientul tău se gândește la premiu, luptă contra lor și continuă să mănânce, dar n-ar putea să facă asta prea mult timp.
Atunci când dăm curs propriilor simțuri funcționăm pe modul automat și nu consumăm prea multă energie cognitivă. Însă când opunem rezistență ne folosim de motivația conștientă care este un mare consumator energetic.
La început, motivația este suficientă pentru a contracara puterea hormonilor, însă în timp hormonii foamei se amplifică din ce în ce mai mult și depășesc capacitatea de rezistență și ne prind pe picior greșit tocmai atunci când suntem mai vulnerabili: după o zi mai stresantă, după o ceartă conjugală, în condiții de oboseală fizică și psihică, atunci când nivelurile energetice sunt cele mai scăzute, iar motivația este la pământ.
De ce considerăm că sfatul de a mânca multe mese pe zi plus gustări este dăunător? Pentru că nu este un comportament natural și perturbă și mai mult activitatea hormonală. Pe termen scurt dă rezultate și de aceea nutriționiștii îl recomandă. Normal! Toată lumea vrea rezultate rapide! Și asta înseamnă că ei și-au făcut treaba.
Dar dacă peste un an te-ai îngrășat la loc e doar vina ta că ești leneș și demotivat și n-ai mai respectat regimul.
Nu știe nimeni defapt cât este de greu să lupți la nesfârșit contra propriilor hormoni.
Și acum te simți deznădăjduit și fără speranță?
Nu dispera! Avem și o veste bună: Iată și soluția pentru slâbire și sănătate pe termen lung: reechilibrarea naturală a nivelurilor hormonale. A tuturor hormonilor!
Iar asta o poți face doar prin schimbarea holistică a stilului de viață. Nu este îndeajuns să schimbi doar o parte.
Urmărește în continuare blogul nostru unde vom posta informații care să te ajute cu adevărat să-ți iei sănătatea în propriile mâini.
